Ultimă Oră

ACADEMICA CLINCENI - CFR CLUJ // liveTEXT de la 21:00 Ambele formații au debutat cu stângul în noul sezon » Echipe probabile+cote

2019-07-20 08:00:00 · GSP.ro
Academica Clinceni și CFR Cluj se întâlnesc în etapa a doua din Liga 1, sâmbătă, de la ora 21:00. Partida poate fi urmărită liveTEXT pe GSP.ro și în direct la TV Telekom Sport, TV Digi Sport și Look Plus. liveTEXT de la 21:00 » Clinceni - CFR Cluj Vezi aici live+statistici Echipele probabile Clinceni: 33. Calancea l 3. Fl. Achim, 23. Răuță, 29. Patriche, 21. Dobrescu l 89. Șut, 19. B. Barbu l 99. B. Ilie, 8. Olariu, 9. Buziuc l 7. ...

FCSB // Claudiu Belu, dat afară după trei meciuri, trei victorii! Gigi Becali: „Mi-a promis că pleacă fără pretenții!”

2019-07-20 07:39:00 · GSP.ro
Claudiu Belu e cea mai nouă victimă a lui Becali: a bifat toate minutele din primele partide ale acestui sezon și a ajuns pe lista neagră, deși echipa a câștigat pe linie. Gigi forțează despărțirea: „Mi-a promis că pleacă fără pretenții!”. ...

DOCUMENTAR: 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună

2019-07-20 07:30:00 · AGERPRES
"Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire" erau cuvintele rostite de Neil Armstrong atunci când a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969. Misiunea lui Armstrong şi a colegilor săi, stabilită de către preşedintele american John Fitzgerald Kennedy, la 25 mai 1961, era "aselenizarea unui echipaj uman şi întoarcerea pe Pământ", notează www.nasa.org, site-ul Administraţiei Naţionale Aeronautice şi Spaţiale a SUA (NASA). URSS deja lansase primul satelit artificial - Sputnik 1 - în 1957, trimisese primul om în spaţiu - Iuri Gagarin - în 1961 şi exploata deja aceste rezultate din punct de vedere propagandistic. Acest lucru era văzut la nivel internaţional ca o provocare la adresa leadership-ului tehnico-ştiinţific militar şi politic al americanilor, notează articolul "American Foreign Policy and the Space Race" de Teasel Muir-Harmony, publicat de Oxford Research Encyclopedias, oxfordre.com. Statele Unite au răspuns înfiinţând NASA, în 1958 şi stabilind obiectivul de a trimite primul om pe Lună, în 1961. Materializat în proiectul Apollo, acest obiectiv a generat o mobilizare ca pentru un război, ajungând să consume 4% din bugetul federal al Statelor Unite, fiind cel mai scump proiect tehnologic civil din istoria SUA. Deşi competiţia celor două state era recunoscută, ele aflându-se şi în plin Război Rece, totuşi SUA şi URSS au semnat un tratat de cooperare bilaterală în domeniul ştiinţelor spaţiale: cartare geomagnetică, experimentare cu sateliţi de comunicaţii, schimb de date biomedicale şi imagini ale sateliţilor meteo, mai notează sursa citată. Misiunea Apollo 11, cea programată să aselenizeze cu echipaj uman, avea ca obiective explorarea ştiinţifică ajutată de modulul lunar, instalarea unei camere video care să transmită semnale pe Pământ, instalarea unui dispozitiv care să analizeze compoziţia vântului solar, seismele şi un retroreflector cu laser pentru telemetrie. Astronauţii aveau misiunea de a strânge mostre ale suprafeţei selenare pe care să le aducă pe Terra precum şi fotografierea şi filmarea extensivă a terenului lunar, a echipamentului, a modulului lunar şi a echipajului, notează www.nasa.org.   Foto: (c) Liu Jie / Xinhua Echipajul Apolo 11 era format din comandorul Neil Armstrong, pilotul modulului de comandă, Michael Collins, şi pilotul modulului lunar, Edwin "Buzz" Aldrin. Nava a fost lansată de la Cape Kennedy în 16 iulie 1969. După două ore şi 44 de minute, racheta purtătoare "Saturn 5" s-a reaprins pentru încă cinci minute şi 48 de secunde, plasând modulul de comandă Columbia, de care era andocat şi modulul lunar, Eagle ("Vulturul"), pe orbita translunară, iar acesta s-a deconectat de rachetă. În timp ce se afla în orbita translunară, Apollo 11 a trimis prima transmisiune TV color către Pământ. În 18 iulie 1969, după ce au efectuat mai multe manevre de corectare a cursului, Armstrong şi Aldrin au realizat a doua transmisiune TV. A doua zi, în 19 iulie, Apollo 11 a început manevrele pentru a intra pe orbita lunară, şi-a corectat cursul din cauza perturbărilor provocate de gravitaţia Lunii şi a fost efectuată o nouă transmisiune video către Terra, mai notează sursa citată. O zi mai târziu, în 20 iulie, modulul lunar a fost verificat iar apoi separat de modulul de comandă pentru inspecţie vizuală. La ora de zbor 101 şi 36 de minute, modulul lunar şi-a pornit motoarele pentru 30 de secunde, începând astfel coborârea către suprafaţa selenară. Pilotat manual, în parte, de către Armstrong, modulul lunar a aselenizat în zona numită "Marea Liniştii" (Sea of Tranquility), conform www.nasa.gov. Racheta purtătoare care a facilitat aselenizarea purta pe ea o plachetă comemorativă semnată de preşedintele Nixon şi de către cei trei astronauţi.   La patru ore de la aselenizare, Neil Armstrong a plasat o cameră de luat vederi care să transmită evenimentul pe Pământ. La 109 ore şi 42 minute de la lansare, Armstrong a păşit pe suprafaţa lunară spunând cuvintele "One small step for man, one giant leap for mankind" ("Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire"). 20 de minute mai târziu a fost urmat de Buzz Aldrin. Peste o jumătate de oră, cei doi au vorbit la telefon cu preşedintele american Richard Nixon. Activitatea extravehiculară pe suprafaţa Lunii a durat mai mult de două ore şi jumătate şi s-a întins până la o distanţă de aproximativ 900 de metri de modulul lunar. În acest timp, astronauţii au prelevat probe din suprafaţa selenară, au activat o instalaţie de experimente ştiinţifice şi au înfipt acolo steagul Statelor Unite ale Americii. În total, cei doi au petrecut pe Lună 21 de ore şi 36 de minute.   Sursa foto: www.nasa.gov La 124 de ore de la începerea misiunii a fost aprinsă racheta care a ridicat modulul lunar Eagle în orbita lunară de unde, după câteva manevre, a fost andocat la modulul de comandă Columbia, pilotat de Michael Collins. De aici a început zborul înapoi spre Terra, acesta neavând nevoie decât de o singură microcorecţie. Astronauţii au dormit pentru aproximativ 10 ore. La 44 de ore de la părăsirea orbitei selenare au început manevrele de reintrare în atmosfera terestră. Modulul de comandă a fost orientat cu scutul termic înainte, iar apoi au fost deschise paraşutele. După un zbor de 195 de ore, 18 minute şi 35 de secunde (cu 36 de minute mai lung decât fusese planificat), Apollo 11 a picat în Oceanul Pacific, la 13 mile depărtare de nava programată să îl recupereze, USS Hornet. Era 24 iulie 1969, ora locală 12.50, conform www.nasa.org.   Sursa foto: www.nasa.gov Misiunea Apollo 11 a fost condusă cu pricepere, precizie şi cu relativă uşurinţă, notează Raportul misiunii Apollo 11, păstrat pe www.nasa.org. Preşedintele Nixon i-a întâmpinat spunându-le "Aceasta este cea mai mare săptămână din istoria omenirii, de la Creaţie", notează site-ul Smithsonian Air and Space Museum, airandspace.si.edu. La nivel global, reacţiile au fost entuziaste, ziarele de pretutindeni stând mărturie pentru acest lucru. Conform estimărilor NASA, aproape o jumătate din populaţia planetei a ştiut de misiunea Apollo 11, datorită relatărilor de la radio şi televizor. Chiar şi în Uniunea Sovietică, unde transmisiunea postului Vocea Americii era bruiată, au aflat ceea ce s-a întâmplat. În ţara noastră, Agenţia Română de Presă AGERPRES a transmis, pas cu pas, informaţii legate de misiunea Apollo 11, relatate de trimisul său special, C. Alexandroaie, precum şi materiale documentare cu privire la zborurile spaţiale care au precedat-o, dar şi curiozităţi. Astfel, în Buletinul de ştiri externe, ştirea cu numărul 47 relatează ce aveau să mănânce Aldrin şi Armstrong în modulul lunar: "friptură de vacă, peşte, prăjituri, suc de grepfrut şi ananas. Cea de-a doua masă ce va fi servită luni va cuprinde rasol de pui cu cremă, friptură cu garnitură de legume, suc de struguri şi de portocale. [...] Cu toate că nu există masă, nici şerveţele, nici picolo, nici ospătar, preţul unui prînz autoservit atît în modulul lunar cît şi în cabina Apollo este cel mai scump din lume - aproximativ 100 de dolari de persoană." În Buletinul de ştiri externe din ziua următoare, AGERPRES a anunţat, în ştirea nr. 35, (în jurul orei 4.20) "că Armstrong va păşi pe Lună în jurul orei 4,30 /ora Bucureştiului/.". În ştirea nr. 37 este anunţat marele eveniment: "37.- Pe Lună: Marea Liniştii/ Luna/ 21, /agerpres/ Primul pas pe Lună. Armstrong a pus piciorul pe suprafaţa Lunii. Este primul pas al omului pe un alt corp ceresc. Coborîre." Şi ziarele româneşti de la acea vreme au transmis relatări ale evenimentului, "România Liberă" şi "Scânteia" având spaţii editoriale rezervate aselenizării.   Sursa foto: www.nasa.gov Conform Smithsonian Air and Space Museum, placa rămasă pe Lună, pe piciorul vehiculului de aselenizare, poartă următoarea inscripţie: "Aici, oameni de pe Planeta Pământ au pus piciorul, pentru prima oară, pe Lună. Iulie 1969 A. D. Am venit în pace pentru toată omenirea". AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)   Sursa foto: www.nasa.gov   Citeşte şi:   50 de ani de la primul pas pe Lună: Un american ''vânează'' rocile lunare dispărute după programul Apollo   50 de ani de la primul pas pe Lună: Costumul spaţial purtat de Armstrong în misiunea Apollo 11, expus la Smithsonian   50 de ani de la primul pas pe Lună: Fragmentele lunare aduse de misiunile Apollo au transformat cunoştinţele despre Univers   50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronauţii misiunilor Apollo   50 de ani de la primul pas pe Lună: Apollo 11, un spectacol mediatic unic în istoria omenirii   50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar   50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo   50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronautul Michael Collins s-a întors la rampa de lansare de la Cape Canaveral   50 de ani de la primul pas pe Lună: Costumul spaţial purtat de Armstrong în misiunea Apollo 11, expus la Smithsonian

Omul Nou

2019-07-20 07:05:55 · Cotidianul RO
Eşti fie un Napoleon, fie un Elvis, fie Godzila sau un Berlioz, fie bătrâna cerşetoare care aseară mi-a urat sănătate pentru bancnota pusă în palmă, fie un Sartre sau un Eminem (...) [...] The post Omul Nou appeared first on Cotidianul RO.

Vreme bună de vacanţă

2019-07-20 07:03:20 · Cotidianul RO
La mare, vremea este deja frumoasă și se menține așa în ambele zile, chiar și pe parcursul zilei de luni. Vom ajunge la 30-31 de grade Celsius, iar apa mării deja are o temperatură în creștere față de zilele trecute, ea fiind în jur de 23 de grade Celsius [...] The post Vreme bună de vacanţă appeared first on Cotidianul RO.

Probă imensă de competență

2019-07-20 07:00:04 · Cotidianul RO
Lupta împotriva corupției revine astfel în totalitate la instituțiile abilitate, și la Constituție, fără manipulările pe care și le-ar fi dorit Klaus Iohannis. [...] The post Probă imensă de competență appeared first on Cotidianul RO.

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene

2019-07-20 07:00:00 · AGERPRES
Sărbătorită la 20 iulie, zi în care este prăznuit Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene îl celebrează astfel pe ocrotitorul spiritual al temerarilor zborului. Aviaţia militară română a luat naştere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, notează volumul ''Calendarul Tradiţiilor Militare'' (2010). Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912, s-a creat prima şcoală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, se arată pe site-ul http://www.roaf.ro/. În 1915, a luat fiinţă Corpul de Aviaţie, aviaţia devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în 1917, a fost înfiinţată Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General român, ulterior Aeronautica română participând la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz). În anul 1923, s-a înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, în 1932 a luat fiinţă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război, iar la 16 noiembrie 1936 - Ministerul Aerului şi Marinei. În perioada 1941-1945, aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial. În 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare. Între 1951 şi 1960, în dotarea Forţelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacţie, elicopterele, staţiile de radiolocaţie şi rachetele sol-aer, Forţele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare. În anul 1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviaţia Militară, la 1 mai acelaşi an fiind înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare. În 1972, aviaţia civilă fusese trecută în subordinea MApN, în cadrul căruia fusese înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Civile - TAROM, care şi-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviaţiei Civile, în cadrul aceluiaşi minister. Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu, la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente ştiinţifice, majoritatea fiind de concepţie românească, cu aparatură realizată în România. După anul 1989, Forţele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României. După ce România a semnat aderarea la ''Parteneriatul pentru Pace'' (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forţelor Aeriene Române a fost îmbunătăţită prin programe de modernizare a tehnicii existente şi, începând cu anul 2005, Forţele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operaţii, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (Ţările Baltice, 2007), se arată pe site-ul http://www.roaf.ro/. În 2013, guvernul român şi cel portughez au semnat un contract prin care România urma să achiziţioneze 12 aeronave multirol F-16, notează sursa citată. Ultima serie dintre acestea a fost recepţionată la 6 octombrie 2017, la Baza 86 Aeriană "Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă" Borcea, în prezenţa secretarului de stat Mircea Duşa şi a unei delegaţii portugheze condusă de secretarul de stat pentru apărare Marcos Perestrello. Anul acesta, cu ocazia sărbătorii Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor va fi oficiată o ceremonie militară şi religioasă în cadrul căreia se vor depune coroane de flori în memoria eroilor aviatori. Pe timpul ceremoniei, care va începe la ora 10.00, vor evolua aproximativ 25 de aeronave militare de tip F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR, IAR-99 Şoim, IAR-99 Standard, C-27J Spartan şi IAR-330 Puma aparţinând Forţelor Aeriene Române, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene, şase elicoptere tip EC-135 şi Mi-17 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, trei elicoptere IAR-330 Puma ale Serviciului Român de Informaţii şi cinci aeronave tip Extra 300 aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, a precizat Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Daniel Olteanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)

Vâlcea: Doi morţi şi patru răniţi într-un accident produs la Călimăneşti; traficul pe DN 7 e blocat total

2019-07-20 06:56:08 · AGERPRES
Două persoane au murit şi alte patru au fost rănite sâmbătă dimineaţa, în urma coliziunii frontale dintre un autoturism şi un autotren, pe DN 7, pe Valea Oltului, au informat reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vâlcea. Potrivit sursei citate, accidentul a avut loc în staţiunea Călimăneşti. Circulaţia rutieră în zonă este blocată pe ambele sensuri de mers, la locul accidentului efectuându-se cercetări de către poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul. AGERPRES/ (AS -autor: Ramona Dincă, editor: Diana Dumitru, editor online: Ada Vîlceanu)  

Un calcul prezidenţial

2019-07-20 06:51:15 · Cotidianul RO
Fostul secretar general al PSD, Codrin Ștefănescu, a afirmat că Emmanuel Macron o susține pe L.C. Kovesi la șefia Parchetului General pentru a nu îl încurca „mama cătușelor” pe Klaus Iohannis cu o candidatură la alegerile prezidențiale. [...] The post Un calcul prezidenţial appeared first on Cotidianul RO.